Cu toate că legislația din România a reglementat oficial munca de la distanță din 2018, procentul angajaților din țara noastră care își desfășurau activitatea de acasă era de 0,8% cu câteva luni înainte de debutul pandemiei de Coronavirus. Desi în cea mai restrictivă perioadă a pandemiei, ne-am situat sub media UE în privința procentului de angajati care lucrează de acasa, sub 37%, creșterea a fost fulminantă și s-a produs într-un timp record. 

În mod fericit, această mutare a fost una câștigătoare.

Angajații au apreciat această facilitate, grija pentru sănătate cântărind foarte greu in alegerea și păstrarea locurilor de muncă.

Mai mult, această modalitate de desfășurare a activității a devenit dezirabilă pentru unii angajați și angajatori și pe viitor, chiar și după limitarea efectelor pandemiei COVID-19.

Ce impact a avut această schimbare bruscă asupra productivității?

Din perspectiva productivității, sondajele efectuate printre angajați au arătat opusul preocupărilor inițiale.

Menținerea motivației pentru desfășurarea activității zilnice într-un mediu total diferit de cel anterior pandemiei, nu a fost o problema.  Mai degrabă, dificultatea de a stabili o frontieră clară între muncă și viața personală, între clasicul program de lucru și timpul pentru familie și prieteni.

Întrebați unde se simt mai productivi, 65% dintre angajații chestionați s-au declarat mai mulțumiți de rezultatele obținute acasă, decât la birou (conform unui sondaj efectuat de institutul american The Harris Poll la finalul lunii martie 2020).

Peste 70% nu au resimțit o presiune din partea superiorilor pentru creșterea productivității și nici nevoia de a dovedi constant că au activitate.

Care este provocarea pentru angajați?

Ce au mai relevat aceste studii în rândul angajaților a fost accentuarea riscului de burn-out, datorat tocmai diluării limitelor dintre activitatea profesională și viața personală.

Fiecare dintre noi a simțit, la un moment dat, imboldul de a răspunde unui email venit din partea unui coleg la ora 21.00, chiar dacă nu întotdeauna era îndeplinit caracterul de urgență.

Suplimentar celor anterioare, a intervenit anxietatea provocată de situația medicală actuală. Izolarea de membrii familiei și de prieteni, împreună cu expunerea la mesajele media alarmante au contribuit la accentuarea acestor stări. Din acest motiv, a devenit tot mai stringentă nevoia de a ne îngriji și de starea emoționala alături de sănătatea fizică.

Pandemia de Coronavirus  încă nu s-a încheiat, iar conceptul de “work from home” a devenit o prezență constantă în viața noastră de angajați.

De aceea, o provocare importanta a devenit identificarea celui mai bun mix între familie sau prieteni și activitatea profesională, cu obiectivele provocatoare, cu sprinturile pe rezolvarea sarcinilor etern urgente și colegii care au nevoie de ceva de la noi în fiecare zi.

Fără să se declare o soluție universală, articolul următor vă va aduce în atenție 8 metode care pot contribui la balansarea optimă între productivitate și o stare de spirit excepțională.