Se spune că adevărul este relativ și dintr-un anumit punct de vedere, este relativ corect. Distorsiunea confirmării (confirmation bias) este un proces care poate deveni foarte periculos pentru tine dacă te lași păcălit.
Ce este distorsiunea confirmării?
Explicată simplu, distorsiunea confirmării înseamnă reinterpretarea tuturor informațiilor noi astfel încât să fie compatibile cu teoriile, credințele și convingerile fiecăruia dintre noi. Sau altfel spus, alegem să ignorăm orice informații noi care ne contrazic părerile deja formate.
Desigur, este o practică periculoasă. Dacă în viața de zi cu zi, când efectiv „te minți”, de exemplu cu privire la numărul de dulciuri mâncate într-o lună, să spunem că este mai puțin periculoasă, în mediul de business însă, poate fi complet fatală.
Să spunem că te-ai decis să investești la bursă, urmărești o anumită companie. În mintea ta deja ai luat decizia de a investi și acum cauți dovezi care să-ți susțină decizia. Nimănui nu-i place să greșească, așa că evident ai tendința să cauți dovezile pro deciziei, nu și pe cele contra. Adăugăm la asta și modul de funcționare al creierului, care are tendința de a căuta tipare (așa funcționează el) și dacă nu le găsește inventează unele (de aia vezi de exemplu forme de animale în nori) și nimic bun nu are cum să iasă de aici.
Pentru că, așa cum a zis Aldous Huxley:
Facts do not cease to exist because they are ignored.
Teme-te de excepții!
Excepție, în acest context, este un cuvânt foarte periculos. Pentru că poate defini ceea ce de fapt alegi să ignori și anume dovezile care NU susțin teoria ta.
Să spunem că discuți despre schimbarea strategiei de marketing la nivelul companiei tale. Ai luat o decizie/ înclini spre o direcție anume. Ți se prezintă argumente în sens opus dar tu le cataloghezi ca fiind excepții.
De ce? Ca să-ți poți justifica alegerea deja făcută, la care nu vrei să renunți. Dovezile pro, par și normal mult mai multe (să fie oare din cauză că le cauți cu precădere?) și atunci lași deoparte excepțiile. Charles Darwin avea un sistem de a combate distorsiunea confirmării. Avea obiceiul să-și noteze imediat observațiile care îi combăteau teoriile. Asta pentru că știa și cum creierul are obiceiul să repede argumentele negative.
Experimentul 2-4-6
Peter Cathcart Wason a studiat acest proces prin experimentul 2-4-6. Le-a cerut studenților săi să definească care este regula de la baza acestui șir. Regulile erau:
- aveau voie să spună nelimitat ce număr urmează în șir
- profesorul le răspundea cu “respectă regula” sau “nu respectă regula”
- aveau însă dreptul să spună o singură dată care e regula de baza
Majoritea au conchis că regula este ca următorul număr să fie mai mare cu 2 ca cel anterior. Și-au verificat teoria, au ales numărul 8, apoi 10, apoi 12 ș.a.m.d. De fiecare dată, profesorul le-a confirmat că alegerea respectă regulă.
Un student însă a decis să facă invers. În loc să adreseze întrebările care să-i confirme teoria, a ales să caute argumente împotriva soluției evidente. Astfel încât el a întrebat dacă numere precum -2 sau -10 sau -43 etc. respectă regula. I s-a confirmat că nu. Ulterior a ales numere pozitive random și a reușit să dea răspunsul corect. Regula era că numărul următor trebuie să fie mai mare ca numărul anterior.
Cum combatem distorsiunea confirmării?
Scrie, fă o lista si ulterior ia o decizie. Caută în mod conștient și dovezile contra, nu doar pe cele pro. Nu vrei să-ți irosești banii, sănătatea sau timpul, nu?
Distorsiunea confirmării este un proces periculos, pentru că te poate face să negi realitatea, privind faptele fară obiectivitate. Dacă ești obiectiv, iei în calcul în egală măsură și dovezile pozitive și pe cele negative.
Așadar, ai grijă mare data viitoare când iei o decizie importantă pentru tine.
O monedă are două fețe si vrei sa le iei în calcul pe amândouă!