N-ar trebui să mănânci dulciuri la ora asta, știi că zahărul nu e sănătos. Și ți-ai propus să slăbești, anul ăsta gata, te apuci de sală. Dar… e doar o dată, doar o înghețată, e ok, n-ai mai mâncat așa multe dulciuri în ultima vreme.

Să înlocuim dulciurile cu fast-food sau cu sucuri acidulate, cu mersul la sală, cumpărături etc. Disonanța cognitivă nu se rezumă doar la vicii/ obiceiuri nesănătoase. Poate să apară cam în orice context după cum vei vedea mai jos.

Simplificat, este un fenomen care apare în momentul în care există o contradicție între ce faci și ce ar trebui să faci. Dar de asemenea poate să apară în momentul în care tu știai/ credeai ceva și apare o informație nouă care e în opoziție cu ce știai tu.

Vorbim practic de o situație de clash. Probabil și la asta se referă vechiul românesc proverbul între ciocan și nicovală.

Disonanța cognitivă

Dr. Leon Festinger a enunțat această teorie în 1954, în cartea sa A Theory of Cognitive Dissonance. El a observat apariția acestui proces în una din situațiile menționate mai sus. De asemenea, a mai remarcat un aspect deosebit de interesant: procesul mental care are loc după ce iei o decizie, într-un sens sau altul.

Pentru că oricare din cele două decizii sunt la fel de bune/ greșite (în sensul în care este dificil să alegi), trebuie justificate în fața propriei conștiințe. Și atunci intervine un alt fenomen, acela de a judeca diferit decizia luată. În sensul în care ceea ce părea greșit înainte devine mai puțin greșit acum.

• e doar o ciocolată, nu e mare lucru
• s-a întâmplat doar o dată
• dar am muncit mult mai mult până acum, am și eu dreptul la o zi mai puțin productivă
• lasă că merg mâine la sală, că am mai multă forță
• nu sunt singurul care face asta
• nici el nu m-a ajutat data trecută

Sună cunoscut?

Lista este extrem de lungă și poate continua. Este vorba și aici de acel confirmation bias, un proces prin care avem tendința să căutăm argumentele favorabile deciziei noastre, în timp ce le ignoram/ minimizăm pe cele opuse.

Simptomele disonanței cognitive

Dacă ceva din lista de mai jos îți este cunoscut, atunci probabil putem vorbi de o situație de disonanță cognitivă:

• te simți inconfortabil să faci ceva sau să iei o decizie într-un anumit sens
• încerci să-ți justifici o decizie/ ceva ce ai făcut
• îți este rușine și încerci să ascunzi ceva de ceilalți oameni
• simți vina
• faci ceva ce nu vrei să faci, de exemplu cedezi și mergi la un eveniment deși nu vrei

Urmările acestui proces

Depinde desigur de cât de intens se manifestă acest fenomen pentru fiecare dintre noi. Însă poate duce la o serie întreagă de emoții negative, pentru că poate genera: anxietate, stres, rușine, vină, tristețe și lista poate continua.

Aceasta este partea negativă, pentru că nu este în totalitate sau nu este neapărat un proces negativ. Apariția disonanței cognitive, ne poate ajuta să facem anumite schimbări pozitive în viața noastră. Pentru asta, este necesar să conștientizăm apariția acestui proces și să-l analizăm.

Disonanța cognitivă este un proces care ar trebui luat ca un semnal de alarmă și atât. NU trebuie să primească prea multă importanță, pentru că atunci când ceva intră în atenția noastră exagerat, capătă și dimensiuni mult mai mari decât cele reale.

De ce apare? Care sunt cele două elemente care îmi provoacă disconfort? Ce ar trebui să schimb să elimin apariția disonanței? Cât de important este pentru mine să rezolv această disensiune?

Pentru cine îți dorește să aprofundeze subiectul, poate fi de ajutor cartea Disonanța cognitivă de Eddie Harmon-Jones, articolul de aici dar și o explicatie video.

Desigur, de mare ajutor poate fi și terapia, un psiho-terapeut te poate ajuta să rezolvi aceste probleme astfel încât disonanța cognitivă să fie doar un element mic, ce poate fi gestionat foarte ușor.